O şcoală care se respectă, având o vârstă memorabilă: 153 de ani de existenţă, se recomandă şi cu bogatele tradiţii, care se păstrează şi azi.
Cu deosebită solemnitate, desfăşurat după anumite reguli, MAIALUL Liceului Andrei Şaguna s-a ţinut începând cu anul 1853/1854 (din iniţiativa protopopului Ioan Popazu, unul dintre ctitorii învăţământului braşovean) primăvara, în dumbrava numită "Stejăriş" şi mai apoi în Poiana Braşov. Elevii însoţiţi de profesorii lor, dar şi de locuitori din urbea braşoveană, cu steagul şcolii şi în sunetul fanfarei se îndreptă spre locurile amintite, unde potrivit obiceiului "maturizanţii" îşi iau rămas bun de la viaţa de elev.
Într-una dintre zilele frumoase de toamnă, după deschiderea anului şcolar, se organizează, în Poiana Braşov, o petrecere a elevilor numită COMANDA, la care sunt prezenţi profesorii şi alţi invitaţi.
Scopul acestei sărbători este "botezul" novicilor (elevii care încep liceul) şi care sunt admişi în "coetus" (organizaţie a elevilor). Totul se derulează după un anumit tipic: plecarea "in corpore" a stundenţilor (denumire dată de localnici elevilor şcolii), cântând pe străzile Şcheiului, cu "prefectul" (primus inter pares" din rândul elevilor) în frunte.
"Coetus-ul" este o asociaţie autonoma a elevilor din cursul superior, înfiinţată cu scopul de a sprijini profesorii în instaurarea unui spirit de ordine, precum şi pentru organizarea activităţilor extraşcolare.
Termenul de "Coetus" se poate traduce prin "asociaţie", dar a dat în limba română şi cuvântul "ceată", folosit şi de către Junii din Şcheii Braşovului.
Petrecerea de primăvară MAIALUL şi cea de toamnă COMANDA denumite "exitus" (despărţirea maturizanţilor de anii de şcoală) şi respectiv "introtius" (intrarea celor mai mici elevi în rândurile şaguniştilor) de desfăşurau sub semnul voioşiei şi al bunului simţ.
Sunt petreceri câmpeneaşti cu muzică şi bună dispoziţie, unde generaţiile de elevi se cunosc între ele altfel decât în incinta şcolii dar unde au loc şi activităţile tradiţionale specifice acestui liceu.
Chipiul, însemn specific al gimnaziului, era purtat de elevi cu această ocazie specială, cu cozorocul întors spre ceafă.
Cântecele "studenţeşti" ce însoţeau aceste petreceri au fost compuse sau compilate de Ciprian Porumbescu (fost profesor al liceului), pe când era student la Viena. În afară de acestea se mai foloseau şi alte cântece cu o tematică patriotică dintre cele care întruneau adeziunea elevilor.
La fiecare 15 mai, elevii şagunişti, însoţiţi de profesori, de fanfară şi cor merg în pelerinaj la mormântul lui ANDREI MUREŞIANU, aflat în cimitirul Groaveri, aici se consemnează ziua de 15 mai 1848 când românii din Transilvania s-au adunat pe Câmpia Libertăţii din Blaj, cerând drepturi sociale şi naţionale.
Pe data de 30 noiembrie, ziua patronului spiritual al Colegiului, Mitropolitul Andrei Şaguna, elevii merg la Biserica Sfântul Nicolae din Şchei unde se comemorează profesorii liceului care au decedat.