Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către Ana Blandiana şi realizat în următorul deceniu, împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri.
În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegaţii de experţi au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport şi a luat Memorialul sub egida sa.
Format dintr-un Muzeu - situat în fosta închisoare politică din Sighet - şi un Centru internaţional de studii asupra comunismului - cu sediul în Bucureşti - Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă.
Memorialul a fost declarat "ansamblu de interes naţional" prin Legea nr. 95/12 iunie 1997. În octombrie 1998, Memorialul de la Sighet a fost nominalizat de Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia.
Muzeul-Memorial de la Sighet cuprinde 50 de săli de expunere, ilustrând rezistenţa contra comunismului şi represiunea în România. Tot acolo se află şi Spaţiul de Reculegere şi Rugăciune, autorul fiind arhitectul Radu Mihăilescu, apoi "Cortegiul Sacrificaţilor", grup statuar de Aurel Vlad.
Anual, în cadrul Memorialului de la Sighet este organizată Şcoala de Vară. Participanţii sunt elevi selectaţi în baza unor concursuri, cele mai bune lucrări fiind editate în "Biblioteca Sighet". Cursurile se desfăşoară sub forma unor conferinţe, work-shop-uri, mese rotunde. Sunt invitaţi istorici, analişti politici, lideri de opinie, scriitori, specialişti în problemele Estului european. Memorialul de la Sighet este organizat de Fundaţia Academia Civică, al cărei preşedinte fondator este Ana Blandiana.
La 23 noiembrie 2005, Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, a înmânat un dosar cu datele preliminare ale Recensământului populaţiei concentraţionare domnului René van der Linden, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu ocazia întâlnirii pe care acesta din urmă a avut-o la sediul Biroului de Informare CE din Bucureşti cu reprezentanţi ai societăţii civile. Rusan a rugat pe înaltul demnitar european ca dosarul să fie ataşat la raportul comisiei de Afaceri Politice a APCE privind condamnarea crimelor comunismului, care urmează să fie dezbătut în plenul Adunării. Preşedintele APCE a felicitat echipa Centrului de studii pentru munca făcută şi a confirmat că rezoluţia Comisiei de Afaceri Politice a APCE va fi supusă în curând dezbaterii Adunării.
Presa din 16 decembrie 2005 a anunţat că APCE a luat în dezbatere raportul Comisiei de Afaceri Externe şi că problema ar urma să fie supusă şi dezbaterii în Comisia Juridică. După relatările presei din România, toate ţările est-europene au o poziţie comună în susţinerea rezoluţiei care să condamne crimele comunismului, cu excepţia delegaţiei Rusiei.