Numiţi din vechime "ăi alghi", deoarece costumul lor era alcătuit din veşminte albe, Junii Naţionali Albi s-au constituit în anul 1860 în contextul înfiinţării Asociaţiunii Transilvănene pentru Cultura şi Literatura Poporului Român (ASTRA), în marea lor majoritate provenind dintre membrii breslelor măcelarilor şi a negustorilor din Şchei.
Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri şi Bătrâni prin cămăşile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi şi largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii şi broderii în motive româneşti. Sunt încălţaţi cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. În vechime purtau căciulă neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri şi-au confecţionat căciuli albe "cu ţoc", ca la Junii Curcani, susţinută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în cele trei popasuri a avut bune legături cu românii din Şchei. (Oferă bisericii Sf. Nicolae un "valtrap" - covoraş, aflat azi în proprietatea Bisericii Negre; chipul său este pictat de Nicolae Cretanul în tinda bisericii Sf. Nicolae din Şchei; lasă drept danie pentru biserică moşia Micşuneşti - Ilfov; solicită ajutor Junilor din Şchei pentru a forţa porţile cetăţii închise abuziv de judele Braşovului).
La brâu, Junii Naţionali Albi au un chimir lat cusut cu motive naţionale şi numai vătaful poartă o lăibărică (vestă) albă cu găitane negre şi pe margini cu cusături, ţesute cu "troaca" (un "război" de ţesut arhaic, cu ciocănele, care a dat şcheienilor porecla de "trocari".
La ăle două cruci
Troiţa, pe care o protejează Junii Naţionali Albi, poartă numele popular La ăle două cruci, pentru că a rămas de mult încetăţenit în conştiinţa localnicilor cele două troiţe din apropierea bisericii Sf. Treime de Pe Tocile. Deşi mărturii orale confirmă prezenţa aici a două troiţe, totuşi astăzi mai poate fi văzută doar o singură troiţă, ajungându-se cu greutate în zona ei pe drumul "Pe după Grădini", un drum care ocolea grădinile pe partea de sus de sub deal.
Crucea ridicată în 1896 în piatră, menţionează în grafie latină anul şi ctitorii: "Această sfântă Cruce s-a ridicat pe cheltuiale D-lui Vasile Munteanu şi a soţiei sale Paraschiva, născută Pitiş la anul Domnului 1896, ca să rămână întru pomenirea lor, să fie mângâietoare sfântă tuturor creştinilor". Cu siguranţă că, deteriorată, crucea a fost reparată de Vasile Munteanu Dulcioiu, cunoscut ctitor şi pentru alte troiţe din Şchei. Imaginea ei este reprodusă în 1929 într-o lucrare dedicată Transilvaniei, pictura aparţinând celebrului peisagist francez Eduard Moreres.
Cu cca. 12 ani în urmă - după cum spun localnicii - exista şi cea de a doua troiţă, la 10-12 m mai sus, pe coasta ce ducea pe "Cărări", dar a dispărut.
Aici ies tocilenii cu crucile la Florii într-o festivitate creştină.