Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Destinaţii culturale  Sageata  Muzeul Ţăranului Român

Prezentarea proiectului Muzeul Ţăranului Român


Delia Oprea

 
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
In memoriam IRINA NICOLAU

Acest proiect este în pregătire de trei luni. Am fost pe punctul de a-l lansa de mai multe ori, dar mereu a existat o piedică, în sfârşit data a fost stabilită, toate condiţiile îndeplinite, apoi am aflat că doamna Irina Nicolau a murit chiar în trei iulie. Fără să ne propunem sau să ştim dinainte, am ajuns cu lansarea în preajma acestei date. Nu există coincidenţe, uneori lucrurile se aşează singure în matca lor. Dedicăm această lansare Irinei Nicolau pentru că fără oameni minunaţi ca ea, maşinile zburătoare nu s-ar fi desprins de pământ...


Prezentarea proiectului Muzeul Ţăranului Român
Radu-Ilarion Munteanu, Delia Oprea

Noua secţiune Destinaţii culturale se deschide cu Muzeul Ţăranului Român, destinaţie firească, de suflet.

Dorinţa noastră a fost să structurăm informaţia cât mai simplu, toate articolele pot fi accesate de pe primă pagină, dar şi să oferim diverşilor cititori posibilitatea de a-şi alege zona de interes care să le ofere o imagine asupra muzeului.
Astfel materialele au fost împărţite în trei părţi: prima este galeria Muzeul Ţăranului Român care acum, la început, cuprinde doar imagini din muzeu. Ne propunem ca în această galerie să vă prezentăm diverse acţiuni ale muzeului în fotoreportaje, să invităm fotografi să realizeze ceea ce vom numi tur personal în imagini, să găsim albume tematice care să prezinte un aspect al muzeului, o sală, un proiect sau activitatea unui om.
Partea a doua este alcătuită din articole. Articole scrise de cei care au creat muzeul, scrise de cei care iubesc muzeul, interviuri, informaţii, proiecte cu iz literar, orice s-ar putea spune despre un loc unic, care trebuie vizitat, dar despre care trebuie să se şi vorbească.
Ultima parte este destinată cărţilor, acestea apar în editura LiterNet, în obişnuitele noastre formate (PDF, HTML), dar ele vor putea fi accesate şi direct de pe prima pagină. Vom edita lucrări care au fost sau vor fi scoase sub egida muzeului, scrise de oameni care lucrează în muzeu.

Începutul îl face chiar cel care a visat, gândit şi creat Muzeul Ţăranului Român, cel care l-a dus de la o amintire la cel mai prestigios premiu al muzeelor europene; folosim cuvintele întemeietorului său modern Horia Bernea şi ale celor care au muncit superb alături de el.

La baza prezentării noastre stă o carte formată din două părţi:
HORIA BERNEA CÂTEVA GÂNDURI DESPRE MUZEU, CANTITĂŢI, MATERIALITATE ŞI ÎNCRUCIŞARE
IRINA NICOLAU, CARMEN HULUŢĂ: DOSAR SENTIMENTAL, ADDENDA

Un cititor, oricât de grăbit, este însoţit de ideile cuprinse în acest volum indiferent care parte a paginii o va prefera. Am îndrăznit, pentru un lucru care sparge normele, să facem şi noi la fel, uneori am folosit aceleaşi paragrafe ale cărţii în mai multe locuri, dar nu sunt idei repetate pur şi simplu ci în fiecare context ideile vor descrie trepte de intrare în spiritul muzeului.

În galeria MŢR imaginile sunt însoţite de acele pasaje din carte care conţin ideile de bază, conceptele care organizează spaţiul. Apoi în partea cu articole lucrurile se dezvoltă, este prezentat demersul muzeal, momente de istorie veche şi recentă, proiecte, realizări, pentru ca în final să vă prezentăm cartea care cuprinde mult mai mult pentru că muzeul lui Horia Bernea este zidit în ideea de sacru, este centrat pe cruce dar şi pe bucuria Irinei Nicolau, pe entuziasmul lui Carmen Huluţă şi a tuturor celor care au fost alături de ei şi pe care îi veţi descoperi în aceste pagini.
Intenţia noastră a fost nu numai să vă doriţi să vizitaţi locul ci şi să intraţi în atmosfera lui, pentru că MŢR a fost creat într-o stare de inspiraţie creatoare care s-a revărsat de la Horia Bernea, cei care au înţeles ce se întâmpla au muncit cu o dăruirea proprie marilor idealuri, considerând munca ca pe un act personal de iniţiere.
S-a pornit de la această bază, de la toate informaţiile pe care le dă cartea, considerând-o cea mai importantă sursă de cunoaştere a muzeului.

Prezentarea Muzeului Ţăranului Român are, însă, prin definiţie, o structură deschisă. Muzeul are propriul program de manifestări, mai mult sau mai puţin ciclic; numai de când se lucrează la acest proiect a avut loc Târgul de Florii, lansarea expoziţiei Maghiarii din România în sala LAOLALTĂ şi Marele Târg al celor Mici. Nu e suficient să ne limităm la a adăuga câte un segment care să reflecte fiecare din aceste activităţi muzeale, trebuie să gândim mereu întregul material ca un tot, armonic integrat şi nu e vorba numai de a reflecta activitatea în timp a muzeului. În afara fragmentelor din cartea, amintită mai sus, ne-am străduit să oferim o imagine proprie, în primul rând a liderilor direcţiilor muzeale şi, poate nu în ultimul, ca viziune subiectivă.
Nu putem decât să presupunem că există numeroase personalităţi culturale care au de spus despre Muzeul Ţăranului Român cuvinte esenţiale. Concepţia sitului rămâne deschisă pentru eventuala lor dorinţă de exprimare, încercând mereu să păstrăm organicitatea ansamblului.

Desigur, deschiderea către lumea culturală e importantă, dar o ţintă majoră a proiectului nostru, începând de la nivelul Destinaţiilor, sunt şi rămân tinerii, adolescenţii şi copiii. Proiectul nostru, de prezentare a muzeului, doreşte să adauge putere de atracţie proprie la efortul programatic al însăşi instituţiei pe care o prezentăm.

Am inclus aici şi două genuri de articole care, sperăm noi, vor deveni un alt mod de a cunoaşte muzeul: interviuri cu cei care lucrează aici şi tur personal, vizită subiectivă a oricăruia dintre noi.

Dorim să mulţumim tuturor celor din muzeu care ne-au ajutat, îndrumat, condus.

Volumul, preluat prin amabilitatea d-nelor Marga Bernea, Ecaterina Şafarica şi Carmen Huluţă, a fost publicat de către Editura Ars Docendi a Universităţii din Bucureşti căreia, de asemenea, îi adresăm mulţumiri.
Fotografiile făcute de doamna Alice Ionescu ne-au fost puse la dispoziţie prin amabilitatea d-nelor Alice Ionescu şi Ioana Popescu de la Departamentul de Antropologie Vizuală al Muzeului Ţăranului Român.
La acest proiect au colaborat Radu-Ilarion Munteanu, Dora Ionescu, Răzvan Penescu, Delia Oprea.




0 comentarii

Spacer Spacer