Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Destinaţii culturale  Sageata  Şcheii Braşovului

Micile istorii din Şchei: Istoria Republicii Şchei


Ada Demirgian

 
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Cele 7 cetăţi întemeiate de saşi în Transilvania secolului 13 fuseseră gândite ca importante centre comerciale, ridicate la întretăierea drumurilor, cu ziduri întărite şi porţi monumentale care să le apere de duşmani. Cetatea Braşovului nu făcea excepţie de la regulă: avea 32 de turnuri, 8 bastioane şi 4 porţi de intrare, care se deschideau doar în zilele de târg. Aşa se face pe la 1364, toate mărfurile care veneau de oriunde se stocau la poarta cetăţii şi erau duse mai departe de neguţătorii români din Valea Şcheilor. Satul a cărui vatră era o veche cetate dacică fortificată, ridicată în apropierea Pietrilor lui Solomon, s-a întins până la poarta cetăţii, mereu închisă pentru români. Istoria Şcheilor este legată strâns de oamenii bisericii, de domnii aflaţi în trecere pe aici şi de permanenta stare de veghe.



Românii nu aveau voie să îşi construiască biserici aşa că la răspântii au ridicat 64 de cruci pe care le-au închis în piatră. Aici veneau cu preotul să-şi sfinţească logodnele şi să-şi boteze copiii. În prezenţa preoţilor Troiţele se transformau în mici biserici. Satele româneşti erau apărate de câte o ceată de flăcăi, doar Şcheienii aveau 7 cete în loc de una, care să le păzească troiţele şi drumurile: junii tineri, junii bătrâni, roşiorii, albiorii, dorobanţii, curcanii şi braşovechenii. Poate că nu astea le-au fost denumirile de la începuturile istoriei, poate că junii de azi nu mai ştiu exact de ce împlinesc ritualurile pe care le împlinesc. "Aşa a făcut şi tata moşu\' " - e singura explicaţie pe care o pot da. Dar în veacul XVIII faima Junilor Şcheieni a ajuns până la Viena, la urechile împăratului: un anume Ilie Birt şi junii lui îi întorseseră din drum pe turci la Piteşti, salvând astfel cetatea Braşovului şi graniţa imperiului. Trei generali şi împăratul însuşi l-au decorat pe Ilie Birt, povesteşte Păstrătorul: "Ilie Birt a cerut împăratului de la Viena să aprobe Republica Şchei, nici mai mult nici mai puţin... ca o aşezare aparte constituită pe baze juridice şi cu o identitate juridică. Nu s-a aprobat, deşi Ilie Birt avea o trecere extraordinară la împăratul de la Viena. El devenise un lider al obştei din Şchei. Mergea la dieta de la Cluj, la cea de la Sibiu, vorbea 4 limbi. Era o personalitate de legendă. În 1760 s-a ridicat etajul şcolii. Judele Braşovean i-a reclamat pe românii din Şchei la împăratul de la Viena: "valahii noştri s-au revoltat şi au creat casă peste casă, casă în lung şi în lat". Împăratul a dat dispoziţie să se distrugă şcoala. În această situaţie, Ilie Birt şi-a adunat Junii în jurul şcolii, cu buzdugane în mână şi când au venit dorobanţii să distrugă şcoala, n-au avut cum. S-a dus şi el la împărat cu cele 4 decoraţii pe piept şi l-a convins pe împărat să lase şcoala în pace pentru că el l-a sprijinit. În acest fel a fost salvată şcoala, în 1760 de Ilie Birt." Astăzi o stradă din Şchei îi poartă numele. Nu este singurul rămas viu în memoria junilor. Un altul, mai aproape de zilele noastre, l-a înfruntat pe trimisul împăratului Roşu. Numele lui: Ghiţă Gal.




0 comentarii

Spacer Spacer