Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Destinaţii culturale  Sageata  Şcheii Braşovului

Junii Dorobanţi (tradiţii, troiţe)


Vasile Oltean

 
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
(extrase din lucrarea Troiţele Şcheiului de Vasile Oltean)

Crucea Dreptăţii



Organizaţi împreună cu Junii Curcani din anul 1908, Junii Dorobanţii se desprind de aceştia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Păstrează pe actualul steag al companiei lor (alcătuit în 1977, cu prilejul centenarului Independenţei) imaginea unui erou de la 1877, descris şi de Vasile Alecsandri în poezia "Dorobanţul". Vechiul lor steag a dispărut în condiţiile tulburi ale anului 1949, când prin decretul Consiliului de Miniştri au fost desfiinţate toate grupurile de juni. Costumul lor este asemănător cu al Curcanilor, cu singura deosebire că poartă căciula sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Ţării Româneşti. În rândurile Dorobanţilor sunt recrutaţi junii căsătoriţi de pe străzile aparţinătoare zonei Curcanilor şi de Pe Coastă. Ei fac maialurile lor la "Crucea Dreptăţii" şi la "Fântâniţa Popii", iar în vechime le făceau şi pe Şaua Tâmpei.

Singura troiţă protejată de Junii Dorobanţi este Crucea Dreptaţii, ridicată la "Fântâniţa Popii" din vremuri străvechi, amintind de drumul junilor spre muntele Postăvarul sau drumul şcheienilor spre Râşnov şi Muntenia. Ieronim Bariţiu afirma la sfârşitul veacului al XIX-lea că înainte de Rusalii "bărbaţii, femeile şi tot ce era transportabil la curte" porneau spre muntele Postăvarul, unde ajungeau spre miezul nopţii, aşteptând până a doua zi pentru a întâmpina răsăritul soarelui. La apariţia soarelui aruncau spre soare cu tot ce aveau la îndemână, "să nu le răpească vârcolacii soarele". Păstrau astfel cultul soarelui de la daci, sfinţind cu soarele echinocţiului de primăvară toate fiinţele aşezării străvechi.

Aici, la "Fântâniţa Popii" se făcea popas mioritic, motiv pentru care s-a ridicat troiţa, care, însă, nu mai păstrează inscripţia iniţială. Crucea însăşi - după cum ne mărturiseşte Iosif Iepure, preşedintele Societăţii Junilor Dorobanţi - a fost renovată în anul 1919 de către negustorul Ioan Peligrad şi soţia sa Elena (născută Pulpaş) şi îngrijită apoi de Vasile Bădiţoiu şi ginerele său Nicolae Bârsan (zis "Bârsănică"), decedat în anul 1986. Inscripţia confirmă prima parte a informaţiei: "Această sfântă cruce este ridicată în anul 1919 de Ioan Peligrad şi soţia sa Elena, născută Pulpaş". Astăzi crucea, făcută din piatră, are un grilaj de lemn pe care este fixată o altă placă, cu inscripţia: "Crucea Dreptăţii, an 1957 III".

Ieşirea Junilor Dorobanţi la Crucea Dreptăţii în fiecare an de sfintele Paşti, unde, după ce se cânta "Hristos a Inviat", are loc tradiţionala horă a junilor şi aruncarea buzduganului, confirmă o păstrare a obiceiului străvechi. Cu regret - ne mărturiseste Iosif Iepure - prin lucrările forestiere neglijente s-a îngreuiat accesul spre această cruce, aproape uitată de braşoveni. În ultimul timp s-au făcut eforturi pentru reamenajarea acestui spaţiu, precum şi a celui de la Fântâniţa Popii, unde placa de marmură era aproape de nerecunoscut, în ciuda faptului ca inscripţia păstra adevărul că această a fost refăcută de "Societatea păjiştenilor" în anul 1930 cu concursul financiar al lui Nedelcu Hârbea. După lucrările de restaurare recente în contextul unui maial al junilor din anul 1998, s-a resfinţit crucea şi s-a amenajat acest spaţiu.





0 comentarii

Spacer Spacer