Junii Roşiori constituie o a treia companie, care prin costum şi onomastică aminteşte de Războiul pentru Independenţă de la 1877. Fondată în 1908, prin desprinderea din rândul Junilor Naţionali Albi, compania încorporează bărbaţi căsătoriţi de pe "Cacova". În procesiunea festivă de la Pietrile lui Solomon, Junii Roşiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămaşa le este bogat brodată cu motive populare şi sute şi chiar mii de paiete din argint aurit, încinsă cu un "şerpar" (brâu) cusut cu mărgele şi fluturi aurii. Laibărele de dimie albă, cusute cu ibrişin negru, sunt împodobite cu găitane. Doar vătaful poartă laibărul pe umărul stâng, în timp ce ceilalţi juni îl poartă pe cel drept. Caracteristica lor - de unde şi numele - este portcapul de roşior cu "pampon roşu". Din spusele unor bătrâni reiese că actualele pampoane sunt date de model de către istoricul Nicolae Iorga, care le procurase de la armata română cu prilejul popasului Junilor Braşoveni la Bucureşti, în cadrul serbărilor din anul 1906. Steagul lor poartă pe o parte chipul voievodului Alexandru Ioan Cuza şi pe cealaltă un June Roşior.
Troiţa, care prin tradiţie le este atribuită, este cea de la Pietriş, unde desfăşoară frumoasele lor maialuri şi jocuri strămoşeşti.
Troiţa de la Pietriş
Aflată la drumul mare al Poienii, pe locul numit "La Pietriş", pe un platou bine conservat se găseşte troiţa de la Pietriş, cunoscută şi sub numele de "Crucea lui Furnică", sau Troiţa Junilor Roşiori. Furnică a fost unul din cunoscuţii epitropi ai Bisericii Sf. Nicolae, care a protecţionat şi crucea de pe str. Podragu.
Actuala troiţă de la Pietriş a fost construită doar la anul 1939 pe locul unei vechi troiţe, care se distrusese. Crucea interioară este protejată de o frumoasă capelă, pe frontispiciul căreia se poate citi: "Troiţa Grupului de Roşiori - Monument istoric". În interior, pe peretele de sud al capelei se poate citi inscripţia în grafie latină: "Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh s-a ridicat această sfântă cruce împreună cu adăpostul ei întru slava Sfântului Ilie de robii lui Dumnezeu Dumitru şi Paraschiva Furnică, în zilele Măriei Sale Carol al II-lea şi a P.S. Sale Asrhiepiscopului şi Mitropolitului dr. Nicolae Bălan, în locul sfintei cruci celei vechi de la 1909, care a fost ridicată de Iosif Notar şi soţia sa Paraschiva, născută Barbu. Lucrarea s-a terminat la 20 iulie 1930".
Crucea din piatră este pictată, redând scena Răstignirii Domnului Nostru Is. Hs. Pe perete sunt scenele bisericeşti, reprezentând pe Arhanghelul Mihail şi Sf. Paraschiva.
În ziua de Sf. Ilie sau în duminica ce-i urma, pe vremuri se făceau procesiuni de sfinţire a apei, după care ctitorii troiţei cinsteau oaspeţii cu gustări şi un pahar de vin, iar junii tineri făceau aici joc. În zilele noastre roşiorii merg la Pietriş doar în ziua de Paşti.