© Destinaţii culturale / Georgeta Roșu: Programul muzeologic al Muzeului Ţăranului Român (1997)
Programul sintetizează experienţa muzeografică şi contribuţiile teoretice acumulate în perioada 1990-1996. El recuperează propuneri vechi care au fost abandonate pe parcurs, dar care în timp îşi probează valabilitatea.
Programul incorporează proiectul cultural şi ştiinţific al Muzeului Ţăranului Român, care vizează o corectă receptare a culturii ţărăneşti, ţinta noastră fiind:

a) de a anula - acolo unde există - rezerva faţă de ţăran şi ţărănie, rezervă explicabilă având în vedere modul în care puterea comunistă a utilizat cultura ţărănească pentru propaganda sa ideologică;
b) de a orienta pe cei care au păstrat interesul pentru sat şi ţăran spre ceea ce poate fi considerat valoare estetică, valoare morală, valoare cognitivă etc.
Programul muzeologic cuprinde atât expunerile propriu-zise cât şi activităţile de animaţie şi funcţiile comerciale.

Principii muzeologice

I. Organizarea spaţiilor de expunere în secţiuni, compartimente şi subcompartimente.
II. Asigurarea autonomiei relative a subcompartimentelor.
III. Acceptarea diversităţii muzeografice.
IV. Realizarea unor variante de circuit muzeal (dictate de arhitectură şi derivate din problematica expunerilor).


I. Modalităţi de organizare a spaţiului de expunere

Spaţiul de expunere va fi organizat în patru secţiuni muzeale.
Parterul este dedicat relaţiei dintre ţăran şi Dumnezeu (I. LEGEA CREŞTINEASCĂ), iar etajul, problemelor de civilizaţie a satului şi de conservare a patrimoniului (II.TRIUMF; III.RâNDUIALA VIEŢII; IV. 100 DE ANI DE MUZEOGRAFIE).
În succesiunea lor, compartimentele se află în relaţie de juxtapunere (o înlănţuire non-ierarhică şi non-direcţionată). Sunt proiectate 11 compartimente ( ICOANE, CRUCEA, BISERICA, TRIUMF, HAINA, HRANA, MUNCA, MAGIA, TIMP, LOC, MUZEOGRAFIE).
Subcompartimentele, în care se muzeifică sinteze ale domeniului, concepte şi noţiuni importante, sunt considerate unităţi închise. Expunerile din aceste compartimente sunt proiectate pentru o durată indefinită. În timp, li se pot aduce modificări, dar aceste modificări nu trebuie să afecteze mesajul de bază şi formula muzeografică.
În compartimentele unde urmează să se abordeze aspecte parţiale ale temei, se vor proiecta serii de expuneri cu durata între 1 şi 3 ani. Aceste compartimente sunt considerate unităţi deschise.
La parter este proiectat un cabinet de studiu. Acesta va conţine informaţii generale referitoare la cultura ţărănească.


II. Autonomia relativă a compartimentelor tematice

Secţiunea LEGEA CREŞTINEASCĂ se compune din 3 moduli: ICOANA (2 săli), CRUCEA (4 săli), BISERICA (3 săli).
Sala 1 - MAGIE
Sala 2 - FERESTRE
Sala 3 - MOAŞTE
Sala 4 - RECULEGERE
Sala 5 - FAST
Sala 8 - CRUCEA-POMUL VIEŢII
Sala 10 - PUTEREA CRUCII
Sălile 11, 12 - ICOANA ŢĂRĂNEASCĂ

Din proiectul parterului mai fac parte:

Sala 6a - STAND
Sala 6b - cabinetul de studiu LEXICON
Sala 7 - STAND
Sala 9 -mediateca ŞCOALA SATULUI
Sala 13 - galeria IMAGINE
Sala 15 - CAFENEA

Etajul se compune din 3 compartimente:

TRIUMF - salon naţional de artă ţărănească
RâNDUIALA VIEŢII
100 DE ANI DE MUZEOGRAFIE

şi 8 subcompartimente:

HRANA
HAINA
LOCURI
MUNCA
GRAIURI
MUZICA
TIMP
SINTEZE MUZEOGRAFICE


III. Diversitatea formulelor muzeografice

Într-un parcurs muzeografic nedirecţionat şi neierarhizat, compus din compartimente cvasi-autonome, diversitatea muzeografică a fost adoptată ca formulă de lucru. Cele mai multe expuneri, având ca principiu metodologic căutarea, pornesc de la o idee neexprimată într-un proiect muzeografic detaliat. Pe tot parcursul, echipa de specialişti compune un dosar de idei, sugestii, schiţe, notaţii, din care ulterior se reconstituie, sub forma unui document coerent, cronica expunerii.
Exemplu. Partea muzeografică a expunerii TRIUMF a fost făcută pe parcursul unui an prin căutări şi tatonări în ceea ce priveşte alegerea pieselor de patrimoniu, mobilierul şi modul de expunere. În forma la care s-a ajuns, expunerea urmează să intre în circuitul muzeal. Asupra ei se vor opera în continuare modificări dictate de reacţiile vizitatorilor şi de caracteristica metodei de lucru ce presupune o "şlefuire" îndelungată.


IV. Variante de circuit muzeal

Arhitectura şi temele dictează mai multe circuite posibile. Ele vor fi propuse vizitatorului la intrarea în muzeu sub forma unui plan pe care sunt indicate alternativele.


NOTĂ
Programul muzeologic al expoziţiei permanente a fost şi continuă să fie un text deschis. Între timp au fost operate o serie de schimbări şi, probabil, vor urma altele.


0 comentarii

Publicitate

Sus