Prima pagină
 Prezentarea secţiunii

Muzeul Zambaccian


La Muzeul Ţăranului Român


Krikor H. Zambaccian


În primăvara anului 1933, am primit o scrisoare de la criticul de artă Georges Besson, care mă anunţa că Marquet şi soţia sa urmau să treacă prin România în drumul lor de întoarcere de la Moscova la Paris şi că doreau să mă vadă la Bucureşti.
Marele peisagist Albert Marquet s-a oprit mai întâi la Galaţi, unde avea un prieten, cu care a făcut o excursie până la Sulina, unde meşterul a lucrat câteva schiţe în acuarelă.
Sosind la Bucureşti, mi-a telefonat, şi în dimineaţa următoare m-au vizitat în locuinţa mea de pe vremuri din strada Vasile Lascăr 48.
Păşind în camera franceză, Marquet a exclamat: "Ce frumos Matisse!" când a văzut tabloul cu doua femei culcate pe iarbă.
Mare i-a fost surpriza când a văzut pictura sa Port de Boulogne. Mi-a spus că ţinea mult la această lucrare şi m-a rugat s-o dau puţin jos de pe perete, ca s-o spele şi s-o verniseze.
I-a plăcut Fereastra lui Bonnard, şi mi-a repetat că peisajul meu de Courbet, Odalisca de Delacroix şi nudul lui Corot sunt demne de muzeul Luvru.
Mi-a spus că tablourile lui Renoir sunt bine alese. Pe vremea aceea nu aveam încă Portretul de fetiţă de la ţară de Cézanne.
În pictura română s-a oprit mai mult la Lăutul lui Luchian despre care mi-a spus că are o înrudire cu Gauguin din punct de vedere al compoziţiei formelor încercuite.

L-am condus pa Marquet să vadă diversele aspecte ale capitalei, Cişmigiul, Şoseaua, lacurile atât de bine şi frumos amenajate de la Herăstrău, apoi castelul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, atât de interesant ca arhitectură locală cu influenţe veneţiene, Biserica Doamnei cu frescele sale, care erau atât de afumate că nu ne-am putut da seama decât de masele de colorit.
A fost foarte impresionat de Muzeul de artă naţională de la Şosea, unde s-a interesat cu amănunţime de costume, ţesături, scoarţe, de ceramică, icoanele pe sticlă, sculptura în lemn. Arhitectura noastră rustică era reprezentată prin acel exemplar excepţional în încrustaturi în lemn
, Casa lui Mogoş.
La plecare, semnând în cartea vizitatorilor, a scris câteva rânduri de apreciere pentru această colecţie de artă populară ce face cinste ţării.



Votaţi acest articol:

Media: 3.7/5 (144 voturi)  Detalii


COMENTARII CITITORI

0 comentarii


L, 15 mar. 2010
Alte articole
  Prezentarea proiectului
 Galerie
 Volum la Editura LiterNet: Însemnãrile unui amator de artã
 Muzeul Zambaccian
 ...iar Muzeul Zambaccian 55 de ani
 Primele lucrări achiziţionate
 O călătorie în Orient
 Zambacu
 Petraşcu
 Cartierul Sf. Vineri. Anticarii din centru
 Theodor Tuduc, negustor de covoare
 Mediul artistic şi literar dintre cele două războaie mondiale
 Capşa
 Colecţionari: Doctorul Dona
 Colecţionari: ospătarul Apostol
 Pallady
 Tonitza
 Marquet, Matisse
 Donaţia Zambaccian
 Armenii - o retrospectivă romantică
 La Hagigadar
 O invitaţie la Galeria Zambaccian
  Muzeul Zambaccian, Tur personal
 Muzeul Zambaccian, Tur personal
 Un ctitor al artelor
 Un om şi opera
 Zambaccian
 ...l-am cunoscut pe marele colecţionar de artă
 Interviu cu Marcel Zambaccian
 Un document (G. Călinescu despre K. H. Zambaccian)
 Glosar, Artişti prezenţi în muzeu
 Act de Donaţie